Comuna Nojorid, Bihor
| Nojorid | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Păușa (monument istoric) | |
 Nojorid (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°58′35″N 21°51′45″E / 46.976272°N 21.862368°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Bihor |
| SIRUTA | 30149 |
| Reședință | Nojorid |
| Sate componente | Nojorid, Apateu, Chișirid, Leș, Livada de Bihor, Păușa, Șauaieu |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Nojorid[*] | Petru-Teodor Baba[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 183,09 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 6.765 locuitori |
| - Densitate | 25 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 417345 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Nojorid (în maghiară Nagyürögd) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Apateu, Chișirid, Leș, Livada de Bihor, Nojorid (reședința), Păușa și Șauaieu.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Nojorid
Români (82,45%)
Maghiari (3,19%)
Romi (1,54%)
Alte etnii (0,46%)
Necunoscută (12,36%)
Componența confesională a comunei Nojorid
Ortodocși (67,02%)
Penticostali (9,16%)
Baptiști (2,56%)
Reformați (2,31%)
Greco-catolici (2,11%)
Romano-catolici (1,97%)
Alte religii (1,54%)
Necunoscută (13,33%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nojorid se ridică la 6.765 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.240 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,45%), cu minorități de maghiari (3,19%) și romi (1,54%), iar pentru 12,36% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,02%), cu minorități de penticostali (9,16%), baptiști (2,56%), reformați (2,31%), greco-catolici (2,11%) și romano-catolici (1,97%), iar pentru 13,33% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Nojorid este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Petru-Teodor Baba[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Dumitru Paina (n. 1953), sculptor;
- Dumitru Radu Popescu (n. 1935), scriitor, politician comunist.
- Petru Gheție (1865 - 1938), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
- Petru Iambor (delegat) (1890 - 1958), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn din Păușa, Bihor
- Lacul Șauaieu
- Cazematele din satul Nojorid construite între anii 1937 și 1940 , care fac parte din ”Linia lui Carol al II-lea”[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ col. r. Dr. Moșincat, Constantin (). Cazemata. Editura Tipo MC Oradea. p. p.145-160.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Valea Alceului (arie de protecție specială avifaunistică).